Despre balistica si lunetisti

sniper_dpi_use_facet1 (3)

Despre impactul impuscaturilor pe campul de lupta si lunetisti

Cand discutam despre activitatea lunetistului, ar trebui sa fim constienti de natura focurilor si de factorii care influenteaza traiectoria glontelui. Acesti factori se aplica tuturor tipurilor de munitie traditionala si tin de legile balisticii.
In razboi, majoritatea victimelor sunt provocate de focul indirect. Dintre victimele provocate de focul indirect, 80-85% rezulta ca urmare a focului de artilerie sau al bombardamentului iar din acest numar, 15% sunt ucisi in actiune, in timp ce 85% sunt raniti.Dupa focul de artilerie , focul de mortier este urmatoarea cea mai probabila cauza a producerii victimelor, 9 % dintre combatanti fiind ucisi in actiune, iar 91% raniti. Srapnele reprezinta singura cauza importanta a ranirii, in toate razboaiele , lor datorandu-li-se 75% din numarul victimelor.
Puterea de foc a armelor de infanterie depinde de cativa factori umani.Teama de esec este un factor care influenteaza eficienta utilizatorului de arme de infanterie. In general, un artilerist nu se gandeste si nu se ingrijoreaza in legatura cu faptul ca isi ucide personal inamicii, deoarece adesea nu-si vede adversarul,dar un lunetist si un infanterist isi vad amandoi oponentii si efectele produse de armele lor. Este de inteles faptul ca depasirea acestei probleme contribuie la cresterea ratei de succes a eficientei utilizarii respectivului armament de catre soldatul in cauza.
Cand discutam despre influenta totala a puterii de foc si concentrarea asupra efectului produs de un singur glonte, trebuier sa avem in minte probabilitatea unei lovituri datorate unui srapnel, respectiv unui glonte. Efectul total al probabilitatii obtinerii unei lovituri in plin este influentat de frecventa de foc si de marimea tintei.
Efectul puterii de foc este masurat in lovituri reusite, nu in rata de foc sau in numarul de lovituri ratate. Marimea tintei influenteaza probabilitatea unei lovituri reusite, dupa cum va puteti imagina.Daca un srapnel sau un glonte are un nivel al energiei de 80 jouli, este considerat letal pentru o fiinta umana.In practica, un nivel al energiei de 80 jouli ar fi echivalent cu un proiectil care poate patrunde pe o distanta de 2,5cm in lemnul de pin uscat.
   Trebuie sa amintesc ca dispersia totala a unei arme este suma dispersiei cauzate de cartus si de arma in sine.

Cea mai mare dispersie este cauzata de tragator, in mai multe moduri – deoarece a apasat incorect pe tragaci sau a inchis ochii inainte sa actioneze cu grija tragaciul.Pentru a lovi tinta, este imperativ necesar sa mentii arma ferm nemiscata dupa ce actionezi cu grija tragaciul.
Cand comparam un tintas cu un novice, diferentele pot fi modificate cu patru din start.Aceste rezultate sunt masurate in scop de instruire doar pe un poligon de tragere.In aceste conditii, factorul teama e absent si nici tinta nu trage inapoi asupra tragatorului.
Odata intrat in lupta, dispersia focului tragatorului devine mult mai mare decat am descris anterior.Se estimeaza ca 50% dintre toti tragatorii buni realizeaza o dispersie de 20 cm la o distanta de 100 de metri. Pe de alta parte, tragatorii mediocri obtin o dispersie de 60 cm la 100 de metri.
Factorul uman este unul dintre cei mai importanti factori ai probabilitatii lovirii unei tinte, atat in conditii de pace, cat si in conditii de razboi.Trebuie sa retinem ca dispersia creste in functie de distanta de tragere; de exemplu, cand tragi la o distanta de 300 de metri, dispersia poate fi de 30 de centimetri, in timp ce la 400 de metri poate fi de 40 de centimetri. Aceasta este in mod normal situatia in cazul unui tragator bun. Probabilitatea unei lovituri reusite tinde de asemenea sa scada in lupta, datorita proastei vizibilitati cauzate de fum, explozii, umbre, reflectii sau intuneric.
Dupa parerea lui Simo Hayha, considerat poate cel mai periculos lunetist al lumii si care a luptat cu mare succes in al doilea razboi mondial, un lunetist trebuia sa poata aprecia distanta de tragere cat mai precis posibil. Pe vremea lui, lunetistii aproximau distantele fara ajutorul dispozitivelor optice sau telemetrelor cu lase; prin urmare, daca distanta era masurata sau estimata prost, rezultatul era un rateu. Acelasi lucru e valabil si acum daca nu exista instrumentele sus amintite.
Greseala obisnuita pe care o face un individ cand estimeaza distantele de tragere este aceea ca in mod normal calculeaza cu 20% mai mult sau mai putin decat adevarata distanta. La distantele scurte, de 200 de metri sau mai putin, in general aceasta regula nu se aplica. Pentru a exprima numeric aceasta informatie, pot fi facute urmatoarele erori: 15 cm la 200 de metri, 25 cm la 300 de metri, 50 cm la 400 de metri si 105 cm la 500 de metri!Acum puteti intelege de ce estimarea distantei este o aptitudine atat de cruciala.
Caracteristicile aratate aici sunt calculate cu ajutorul unui computer si folosind programe pentru balistica si nu sunt vreo parere personala .Prin urmare, perspectiva este in acest caz teoretica si echivalenta cu conditiile de laborator.
Sa presupunem , de exemplu, ca din pozitia sa de lupta un lunetist detecteaza un inamic lunetist la 80 cm deasupra nivelului solului. Distanta efectiva pana la lunetistul inamic este de exact 650 de metri. Lunetistul nostru aproximeaza o distanta cu 29 de metri prea scurta, apreciind ca este de 621 de metri. In acest caz se intampla urmatoarele lucruri: glontele loveste solul la 29 de metri in fata lunetistului inamic. Foarte probabil, glontele va ricosa din pamant, fara sa atinga vreodata tinta inamica. In mod invers, daca lunetistul nostru estimeaza ca distanta este de 675 de metri, glontele lui va trece la un centimetru peste capul inamicului, lovind solul la 53 de metri in spatele tintei. In ambele exemple, lunetistul inamic ramane nevatamat.
Efectul vantului asupra glontelui tras.
Pe langa erorile facute in ceea ce priveste estimarea distantei, traiectoria glontelui este produsa de asemenea si de schimbarea conditiilor meteorologice. In linii mari, cresterea presiunii aerului si tragerea contra vantului vor determina gloantele sa coboare, pe cand cresterea temperaturii si tragerea pe directia vantului vor determina ridicarea glontelui. Un vant puternic din lateral care sufla pe traiectoria glontelui va determina cresterea mare a dispersiei. Desigur, temperatura si variatiile conditiilor atmosferice vor produce dispersie. Umezeala din atmosfera produce de asemenea o dispersie , al carei impact este observat la o distanta de tragere de pana la 300 de metri.
Este esential sa retinem influenta schimbarilor de temperatura asupra interiorului cartusului. Pentru a obtine o probabilitate mare de lovire a tintei, este esential sa se pastreze munitia protejata de frig.
Cand temperatura pulberii scade, o parte din energia prafului de pusca se consuma la incalzirea pulberii in cursul procesului de ardere. In acest proces, consumul de energie al prafului de pusca se iroseste. S-a calculat ca , in cazul cartuselor 7,62x53R , o scadere de 0,8 grade Celsius va determina o scadere a vitezei globtelui cu un metru pe secunda. Cu alte cuvinte, corelarea temperaturii este de 0,8 m/s per grad Celsius.Aceasta formula se aplica si in cazul conditiilor temperaturilor ridicate, cand viteza glontelui creste onform aceleiasi formule.
Cand tintasul trage de la distanta, daca vantul din lateral sufla cu puterea de 10 m/s in directia glontelui, se va produce o abatere de 10 cm. Cand are loc o schimbare de presiune atmosferica de 10 mmHg aceasta va determina o deviere a traiectoriei glontelui de 6 cm la aceeasi distanta. Dupa cum puteti vedea, aceste modificari sunt doar marginale, Ele sunt insignifiante in comparatie cu dispersia provocata de tragator.
Trebuie retinut ca numai tragatorii bine pregatiti iau in general in considerare schimbarile conditiilor meteo. Totusi, in pofida celor mai bune estimari ale lor legate de ajustarea in functie de aceste conditii, nu au la dispozitie echipamentul corespunzator care sa le permita sa masoare schimbarile din atmosfera.
Pe scurt, schimbarile meteo sunt raspunzatoare pentru aproximativ 5% din dispersia pe directie vericala a glontelui. La diferite distante de tragere, aceasta se schimba astfel: la 200 de metri eroarea este de 4 cm;la 300 de metri, eroarea este de 6 cm; la 400 de metri , eroarea este de 12 cm, iar la 500 de metri, eroarea este de 26 cm.
Eroarea totala probabila este calculata cand insumam toate erorile din trei domenii majore: tintirea si apasarea pe tragaci, estimarea distantei si schimbarile meteorologice.. Cand sunt insumate, obtinem la 200 de metri o abatere de 25 cm, la 300 de metri o abatere de 40 cm, la 400 de metri o abatere de 65 cm, iar la 500 de metri o abatere de 120 cm.shadows (2)
Ca sa inchei, la o distanta de 400 de metri un tragator antrenat este echivalent cu 10 tragatori fara pregatire.. La o distanta de tragere de 100 de metri, un tragator antrenat este echivalent cu 5 neantrenati.
Cand studiem toti factorii care actioneaza in cazul in care se trage asupra unei tinte mobile, avem insa o situatie si mai dificila. Nu este suficient sa poti estima distanta pana la tinta, ci trebuie sa apreciezi si viteza de deplasare si unghiul. De exemplu, daca folosim o pusca de calibrul 7,62x53R si tragem intr-o tinta care se deplaseaza cu 100 de metri pe minut ( sau viteza de mers normala), distanta dintre pozitia tintei in momentul ochirii si punctul de impact va fi de 22 cm. La 200 de metri, distanta dintre pozitia tintei in momentul ochirii si punctul de impact este de 48 cm, la 400 de metri este de 80 cm, iar la 600 de metri distanta dintre pozitia tintei in momentul ochirii si punctul de impact este de 183 cm.
Pe langa toti acesti factori care trebuie luati in considerare de catre un lunetist profesionist exista si factorul ghinturilor. Pe distante foarte mari, ghinturile orientate spre dreapta vor crea si ele o usoara deviatie spre dreapta si invers.
Acestea fiind spuse, va las pe voi sa analizati complexitatea tragerii de precizie care implica lunetisti si cat de dificile pot fi misiunile acestora atunci cand rateul nu este o optiune.
O ultima precizare: recordul confirmat pentru distanta de lovire a tintei umane a fost recent doborat de un lunetist canadian in Afganistan si era 2475 metri !!! Lunetistul a folosit o arma McMillan TAC50 iar timpul de la foc si pana la momentul lovirii militantului ISIS a fost de peste 9 secunde !!!!

SI VIS PACEM , PARA BELLUM
Adrian Staici – Tactical City

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s